februarie 2, 2022

Adaptarea la grădinița de stat din Viena

Copii români în Austria – Jurnal de familie

6 septembrie 2021 a fost, pentru noi, o zi cu multe emoții și, în același timp, foarte relaxantă. Puștiul nostru a început grădinița iar eu, mama lui, am avut voie să îi fiu alături pentru a-l ajuta să se acomodeze treptat și ușor.

Cum a început totul …

În prima zi, precum și în restul zilelor din primele două săptămâni de grădiniță în Viena, copilul a avut program de doar o oră, de la 9:00-10:00. Eu am stat în permanență cu el în sala de grupă. În primele 3 zile exact lângă el, pe covorul de joacă, apoi pe un scaun, la o distanță de aproximativ 2 metri de copil. Alături de puști a stat, de fiecare dată, câte o educatoare.
După primele două săptămâni am început să stau direct pe scaun, iar puștiul se juca cu doamna educatoare.

Treptat, am ieșit din sala pentru a merge la toaletă (stăteam, de fapt, pe unul dintre holurile grădiniței). Am lipsit, astfel, câte 10 minute, apoi 20, apoi 30 și chiar o ora întreagă.
După prima lună și jumătate, puștiul a stat două ore singur. În curte încă nu se simțea în largul lui. Teama cea mai mare a fost legată de limbă, de imposibilitatea de a spune ce are nevoie.

Adaptarea puștiului nostru a durat, astfel, câteva luni. Doamnele educatoare mi-au spus ca e important ca totul să se facă în ritmul lui. Am avut noroc ca au fost doar 2 copii noi în grupă, iar unul venea în intervalul 8:00-10:00 și celălalt în intervalul 10:00-12:00 (în principal, pentru a se evita aglomerarea clasei – regulile referitoare la funcționarea grădinițelor în timpul pandemiei permiteau prezența unui singur părinte în fiecare interval orar)

A fost greu, foarte greu începutul, însă totul e bine când se termină (sau continuă) cu bine!

File semnate cu praf magic de copilărie, pentru toți copiii cu vârste cuprinse între 7 și 99 de ani 🤍

Până data viitoare, nu uitați să fiți copii! Râdeți mult și lăsați micile bucurii ale vieții să vă surprindă în fiecare zi!

Share:

Ultimele reviste